Metode de climatizare auto care ar reduce cu 40% consumul de carburant

Un articol publicat pe Euractiv.ro la final de noiembrie 2012 spunea că în cursul anului 2008 au fost vîndute 13 milioane de autoturisme prevăzute cu aer condiţionat şi că o campanie europeană iniţiată la Berlin a avertizat asupra gradului de poluare şi a costurilor ridicate asociate cu sistemele de climatizare.

Se spune că unii au criticat situaţia şi pe cei consideraţi vinovaţi şi s-a căutat o soluţie la problemă, una care să-i mulţumească pe atît consumatori cît şi pe ecologişti.

Climatizare cu dioxid de carbon (CO2)

Solutia ideala - oricat ar parea de absurd la prima vedere - este realizarea unor sisteme de climatizare pe baza de dioxid de carbon. Desi auzim mai tot timpul ca emisiile poluante de dioxid de carbon sunt raspunzatoare pentru formarea efectului de sera, Jürgen Resch, managerul organizatiei ecologiste germane Deutsche Umwelthilfe explica de ce exista si CO2 benefic pentru atmosfera.

"Dioxidul de carbon e o substanta naturala, care se gaseste in atmosfera sau e produsa prin diferite procese, cum o gasim de exemplu in sticlele de cola sau de bere. Aparatele de aer conditionat pot functiona pe baza de dioxid de carbon. La diferite presiuni, acesta isi schimba temperatura. In calitate de gaz rece este absolut sigur si nedaunator. Dioxidul de carbon e folosit deja de mult ca mijloc de racire, in supermarketuri, de exemplu", spune Resch.

Sofatul ar costa mai putin

Bildunterschrift: Großansicht des Bildes mit der Bildunterschrift:
Sistemele actuale de climatizare functioneaza pe baza de substante chimice, cea mai frecvent utilizata fiind tetrafluoretanul, care, spun specialistii, e de peste 1400 de ori mai nociva pentru mediu decat dioxidul de carbon, in ceea ce priveste efectul de sera.

In 2006, conform Agentiei Federale pentru Mediu (Umweltbundesamt), au fost emise in atmosfera 2 300 tone de tetrafluoretan, ceea ce echivaleaza cu potentialul nociv a trei milioane de tone de dioxid de carbon.

Dioxidul de carbon, folosit ca mijloc de racire pentru aparatele de aer conditionat, ar reduce in plus si costurile aferente combustibililor. O masina cu un astfel de sistem nou de climatizare ar consuma cu 30-40% mai putin, arata studiile Organizatiei Interguvernamentale pentru Schimbari Climatice (IPCC).

Daca ati ajuns aici inseamna ca vrei un compresor pentru climatizare masina care sa va puna la punct aerul conditionat. Nu va ofer asa ceva, n-am la vinzare nici un compresor clima, dar am un avertisment: NU CUMPARATI PRODUSE DE LA http://www.compressor-express.ro si nici de la Glomark International Trade and Services Deposit Company (firma care este in spatele retelei de website-uri compressor-express). Am avut o experienta foarte proasta cu ei, sa nu aveti incredere in ei, sint de evitat.

Amprenta de carbon

Zilele acestea am auzit o expresie pe care nu o regăsesc în vorbirea curentă: amprenta de carbon, ca parte a campaniei „Amprenta de Carbon – Află cît risipeşti din viitorul tău”. În contextul în care am auzit-o era vorba despre amprenta de dioxid de carbon a fiecărei persoane, adică de cît dioxid de carbon risipeşte aceasta într-un an. Nu vreau să scriu neaparat despre campania asta, aşa că vă las să aflaţi mai multe informaţii aici: http://www.generatiaverde.ro (dacă chiar vă interesează).

În schimb vreau să scriu despre isteria care este pe cale să cuprind o mare parte a civilizaţiei umane. Oamenii de ştiinţă spun că în curînd clima se va schimba ireversibil din cauza emisiilor de dioxid de carbon, că temperatura globală este într-o continuă creştere, că speciile de animale şi plante dispar în mod accelerat şi că vor continua să dispară, că nivelul oceanelor şi mările planetei va creşte şi că oraşele de pe coaste sînt în pericol să dispară sub ape, că recoltele vor fi distruse de secetă. În mai puţin de 100 de luni, lupta de prevenire se va transforma într-o luptă de supravieţuire cu schimbările climatice susţin rapoartele şi experţii Comisiei Europene.

Semnalul de avertizare este clar, pericolul este evident, dar nu sînt în întregime de acord cu gravitatea pe care o atribuie unii problemei şi, mai ales, cu reacţiile unora. La o privire mai realistă asupra istoriei planetei nu putem exclude faptul că au existat mai multe ere glaciare, foarte probabil precedate de ere de încălzire accentuată a climei, iar viaţa a continuat să existe. Unele specii au dispărut între timp, majoritatea s-au modificat în funcţie de noul climat, dar viaţa în sine continuă să existe. Foarte probabil va continua să existe şi peste 100, o mie sau un milion de ani de acum înainte, foarte probabil va continua să existe şi dacă accest „accident” numit umanitate va dispare lăsînd în urmă loc de dezvoltare spre inteligenţă altor specii.

Într-o lume nebună, unii oameni au ajuns să calculeze inclusiv cît CO2 este emis de căutările pe Google, de exemplu, pierzîndu-se într-un şir imens de detalii care sînt irelevante pentru mulţi. Chiar, cui îi pasă cît CO2 este generat de o căutare cu Google? Oricum, sînt mai mult de 200 de milioane de căutări pe reţea zilnic.

Amprenta de carbon poate fi exprimată în funcţie de oricare fiinţă sau obiect care eliberează dioxid de carbon în atmosferă. Mari eliberatori de dioxid de carbon sînt hidrocentralele, termocentralele, alţi consumatori industriali, dar şi miliardele de autovehicule, bărci, vapoare, avioane existente. Marii eliberatori de dioxid de carbon sînt produsele civilizaţiei tehnologice, deşi nici mulţimea de fiinţe vii nu este cu mult mai prejos. Marea diferenţă între cele două este că cea de-a doua există în strînsă legătură cu masa vegetală, cele două reglîndu-se reciproc. În schimb produsele tehnologiei există doar în strinsă legătură cu materia primă, influenţînd predominant negativ natura. Sîntem responsabili (direct sau indirect) pentru emisiile de gaze cu efect de seră pe care le producem zilnic atunci cînd ne încălzim casele, cînd circulăm cu maşina sau motocicleta, cînd zburăm cu avionul, cînd ne încărcăm telefonul mobil sau folosim computerul.

Din punctul meu de vedere, campaniile care promovează amprenta de carbon fac parte din factorii educativi care trebuie să deschidă ochii oamenilor spre realitatea înconjurătoare. Sau, ca să fiu mai precis, spre natura înconjurătoare. Reducerea emisiilor de dioxid de carbon sînt importante, dar mult mai important este felul actual de a fi al civilizaţiei umane. Acum cea mare parte dintre oameni se comportă ca nişte prădători, luînd ceea ce planeta şi civilizaţia le pune la dispoziţie, dar oferind mult prea puţin în schimb. Pot spune fără să greşesc prea mult că o mare parte din conexiunea pe care omenirea o are cu propria planetă s-a pierdut pe măsură ce conştienizarea locului printre celelalte fiinţe vii s-a estompat. Trăim într-o lume a betoanelor, iar asta le ia ochii la mulţi. Trăim într-o lume informatizată, plină de unde, cabluri, calculatoare, televizoare, unii ajungînd să se piardă printre ele.

Două dintre practicile cele mai uşoare pe care le pot face oamenii este reciclarea şi evitarea risipei. Nu necesită efort, nici energie, dar implică atenţie şi o oarecare educaţie. Dar educaţia este un element deficitar pentru prea mulţi oameni... Alte practici sînt mai grele, dar ne sînt la îndemînă: refacerea pădurilor distruse necesită organizare şi timp. Dar factorul cel mai greu de făcut, pare o adevărată misiune imposibilă, este realizarea unor tehnologii cît mai curate, nepoluante. Dar, foarte probabil, asta va rămîne în derulare pentru mai multe generaţii. Noi trebuie doar să continuăm ce am început deja şi să ne ţinem bine de treabă, consecvenţa este esenţială.

Pentru început: Stop CO2.ro

Articol preluat de aici: http://www.supravirtual.ro/stiri/Amprenta_de_carbon