Emil Boc, guvernul si asumarea legii educatiei

Guvernul lui Emil Boc şi-a asumat azi legea educaţiei. Nu ştiu detaliile ei, ştiu doar că istoria şi geografia ar trebui să fie în limba minorităţilor şi că dintr-o metodologie bazată pe acumularea de cunoştinţe ar trebui să se treacă la o metodologie bazată pe capacităţi, dar nu mă aştept să fie ceva bun. Pur şi simplu o lege bună nu se încadrează în cadrul legal pe care l-au tot creat politicienii de acum în ultimii ani. Moţiunea de cenzură a fost programată pentru ieri tocmai pentru a-i împiedica pe cei de la "putere" să-şi asume legea, dar nu a reuşit.

Dincolo de vorbăraia politică şi declaraţiile fanfaronilor ăia (la astea-s buni, dar numai atît), educaţia s-a dus din ce în ce mai mult la naiba în praznic în ultimii ani. Avem tot mai mulţi români care nu ştiu să conjuge ca lumea un verb şi nu-s în stare să se exprime corect, sau chiar mai rău: au ajuns prin televiziuni şi pe la radio. Iar folosirealimbii române este un lucru de bază, nu? Despre restul materiilor din şcoală nici nu am de gînd să pomenesc. Nu ştiu cîţi dintre români mai ştiu să se orienteze prin ţară nici măcar cu o hartă în mînă sau care să cunoască formele de relief pe care le avem răspîndite pe aceste meleaguri... iar acum se doreşte ca unii dintre cetăţenii români să le înveţe într-o altă limbă decît cea naţională. Chiar, cîţi dintre voi ştiu unde se găseşte Nagyvarad? Sau oricare alt oraş aruncat aiurea pe hartă prin România.

Şi nu pot fi de acord cu o asemenea atitudine cînd vine vorba de educaţie. Avem nevoie de calitate, chiar şi în detrimentul cantităţii.

După asumarea legii, acum cîteva minute, Emil Boc tocmai l-a atacat pe Victor Ponta pe baza declaraţiilor acestuia de aseară pe marginea moţiunii de cenzură de ieri (e vorba despre politicienii "ticăloşi" care au promis, au primit ce au cerut şi n-au mai făcut nimic din ce au promis - votarea moţiunii). Că are dreptate este un lucru adevărat, dar nu are nici o legătură cu legea educaţiei. Că s-a declarat şocat de existenţa mitei politice şi a cumpărării de voturi este doar o vorbăraie fără sens... doar este vorba despre o manevră curentă pentru politicienii români. TOTUL este de vînzare la ei, mai ales voturile şi influenţa politică.

Pe lîngă calitatea de care pomeneam mai devreme, avem nevoie de verticalitate, cinste şi de mai multă curăţenie în ţara asta împuţită de gunoiul politic.

Articol preluat de aici.

Birocratia programului Prima Casa te poate lasa fara avans

Birocraţia românească din programul “Prima casa” ii poate lăsa fără avans pe cei care doresc să participe la el. Deşi un credit imobiliar poate fi contractat în mod normal în 3-4 săptămîni, creditul pentru acest program poate dura mult mai mult decît atît. Contractarea unei asemenea finanţări poate dura chiar mai mult de două luni, iar aceasta se datorează garanţiei acordată de stat prin intermediul Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (FNGCIMM).

Aşa cum probabil cei mai mulţi dintre voi ştiţi deja, cineva poate face demersurile pentru Prima Casă doar în momentul în care a găsit deja o casă pe care să o cumpere şi are deja un precontract de vînzare-cumpărare întocmit la notar. Pentru aceasta trebuie să plătească taxe notariale şi, de obicei, să dea un avans oarecare. De exemplu, pentru un precontract cu un avans de 3.000 de euro (cam acesta este de obicei avansul pentru Prima Casă, dar poate varia de la cîteva sute de euro pînă la cîteva zeci de mii), onorariul notarului este de 100-150 de lei plus TVA, potrivit Uniunii Naţionale a Notarilor Publici (UNNPR). Mai trebuie plătită taxa de evaluare a imobilului cu o valoare de aproximativ de 500 de lei.

Termenul înscris în antecontractul de vînzare-cumpărare întocmit la notar, nu este impus prin lege, ci se stabileşte între părţi. „Sînt unele persoane care îşi fixează un termen de 30 de zile, termen care este însă foarte scurt“, susţine Miruna Popescu, purtătorul de cuvînt al UNNPR. În cazul în care cumpărătorul este norocos, iar vînzătorul este îngăduitor cei doi pot stabili de comun acord o prelungire a termenului din precontract, dar dacă proprietarul imobilului nu acceptă amînarea vînzării, solicitantul rămîne fără avansul dat.

Antecontractul (precontractul) de vînzare-cumpărare este o promisiune de a contracta un acord de voinţă prin care părţile se obligă să încheie pînă la un anumit termen-limită, la preţul stabilit, contractul de vînzare-cumpărare.

Premierul Emil Boc doreşte urgentarea termenului de analiză al dosarelor, dar pînă atunci vă sugerăm să faceţi un precontract cu un termen limită cît mai îndepărtat.

Articol preluat de aici: http://www.imobiliareungaria.ro/blog/2009/09/25/birocratia-programului-prima-casa-te-poate-lasa-fara-avans/